Suntem săracii Europei, copiii şi bătrânii noştri - direct afectaţi
Societate - Ana Dănescu
Vârstnicii din Căminul de Bătrâni din Craiova
Marți, 16 Aprilie 2013 - 19:15
Când
vine vorba de sărăcie, românii se află pe primele locuri în rândul
europenilor. Concluziile statistice ale Comisiei Europene sunt sumbre:
copiii români mănâncă de şase ori mai puţine fructe şi legume proaspete,
citesc de şase ori mai puţin, rar au parte de o pereche de încălţăminte
nouă şi nu îşi permit să meargă în excursii. Vom prezenta diferenţiat
ce face statul pentru aceşti copii, cât se alocă astfel pentru hrana
unui micuţ, dar şi pentru un vârstnic sau deţinuţ.
Aproape 50% dintre copiii români sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. Între ţările membre ale Uniunii Europene, România este depăşită din acest punct de vedere doar de Bulgaria (52%). Rezultatele unui raport prezentat de Oficiul European de Statistică (Eurostat), pe baza datelor culese în 2011, arată că cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistrează în rândul copiilor. La nivelul celor 27 de state membre ale UE, aproximativ 27% dintre copii erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 24% dintre adulţi (cu vârste între 18 şi 64 de ani) şi 21% dintre vârstnici (de peste 65 de ani).
În cele mai multe state ale Uniunii Europene, copiii sunt afectaţi de cel puţin una dintre formele de sărăcie sau excluziune socială: persoane aflate în pragul sărăciei (sub 60% din media naţională pe cap de locuitor) defavorizate sever din punct de vedere material (nu îşi pot permite să îşi plătească chiria sau facturile la timp, să meargă în concediu o dată pe an, să îşi cumpere o maşină de spălat sau să îşi cumpere peşte, carne şi alte alimente similare).
Potrivit aceluiaşi studiu european, copiii noştri nu au un loc unde să îşi facă temele, nu au jocuri, nu au haine, părinţii nu-şi permit să le aniverseze ziua de naştere, nu au calculator şi internet acasă. Mai mult decât atât, copiii nu au nici măcar două perechi de încălţăminte, iar cei care au, părinţii le-au achiziţionat din magazinele second-hand. Nici alimentaţi nu sunt la fel ca minorii din UE. Copiii noştri mănâncă de şase ori mai puţine fructe sau legume proaspete decât ar trebui.
Ce hrană primesc copiii, vârstnicii, deţinuţii în Craiova
Preşcolarii din grădiniţele cu program prelungit, unde, de regulă, se serveşte şi masa, nu primesc nici un leu de la stat pentru alimentaţie, părinţii fiind aceia care trebuie să asigure mâncare şi acasă, dar şi pe parcursul orelor de curs. Este un efort financiar pentru mulţi dintre părinţi să îşi ducă la grădiniţă copiii. Doar copiii instituţionalizaţi şi vârstnicii fără venituri care au ajuns prin centrele instituţionalizate ale statului primesc hrană din partea autorităţilor. 2.855 de calorii primesc, însă, zilnic deţinuţii care au la dispoziţie trei mese pe zi gratuit.
Copiii mai mici de şase ani mănâncă de şapte lei pe zi
Suma pentru alocaţia de hrană pentru un copil care creşte în centrele de plasament sau, după caz, aflat în grijă la un asistent maternal profesionist, depinde de vârsta minorului. „Pentru un copil mai mic de şase ani, se alocă 7,5 lei pentru hrană şi 10,5 lei pentru un copil mai mare. Decizia de majorare se ia la nivelul fiecărui judeţ de către consiliile judeţene. La noi, această alocaţie s-a majorat în urmă cu aproximativ doi ani. Această sumă nu ajunge niciodată, însă încercăm, pe cât posibil, ca din aceşti bani să asigurăm zilnic cele trei mese şi două gustări. Aceeaşi sumă este alocată şi pentru vârstnicii din centrele specializate pentru persoane cu diverse dizabilităţi care aparţin instituţiei noastre“, a spus Florin Stancu, director în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj.
Doar 20 de vârstnici beneficiază de hrană şi adăpost gratuit la CPV Craiova
Un bătrân din Căminul pentru Persoane Vârstnice (CPV) din Craiova mănâncă de aproximativ 17 lei pe zi, suma nu este fixă, depinde de la o zi la alta, de la o lună la alta. „Sunt zile în care această sumă este depăşită pentru a asigura trei mese şi două gustări pe zi, zile când meniul costă mai puţin. Suma maximă în care trebuie să ne încadrăm este de 17 lei pe zi. În perioada posturilor, avem foarte multe solicitări din partea vârstnicilor, care îşi exprimă dorinţa de a ţine post. Apoi, avem regimuri alimentare speciale pentru cei care suferă de diabet sau au alte afecţiuni medicale“, a spus Vali Giurcă, directorul CPV.
Doar 20 de bătrâni din Craiova, cazuri sociale, nu plătesc nici o contribuţie pentru a primii adăpost, hrană şi asistenţă în acest cămin, restul beneficiarilor - aproximativ 260 - plătesc 80% din pensie pentru aceste servicii (700 de lei pe lună, n.r.).
Părinţii plătesc 8 lei pe zi pentru mesele copiilor
Nici micuţii din învăţământul preşcolar nu au parte de gratuitate atunci când vine vorba de asigurarea hranei pe perioada cursurilor. Din acest an, la toate grădiniţele particulare, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj au convenit ca taxa fixă pe care părinţii trebuie să o plătească pentru mâncarea copiilor să fie de 8 lei pe zi. „În funcţie de meniul caloric de care are nevoie un copil realizăm săptămânal lista cu hrana pe care trebuie să o primească. Vă putem oferi două exemple - la micul dejun, copiii primesc ceai de fructe de pădure cu lămâie şi pâine cu şuncă presată sau lapte cu paste (150 ml/40 g/35 g), la ora 10.00 - morcovi (110 g) sau portocale, la prânz- ciorbă de cartofi cu zdrenţe de ou (200 ml), spaghete cu sos de pui (70 g/100 g), caramele (10 g) sau ciorbă ţărănească cu zdrenţe de ou, friptură din piept de pui cu cartofi nature, ciocolată kinder“, a spus Geta Gavrilescu, inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ preşcolar. Fiecare meniu zilnic cuprinde între 1.395 kcal şi aproximativ 1.700 kcal.
Deţinuţii primesc gratuit trei mese pe zi
Carnea şi legumele nu lipsesc însă din meniul zilnic al deţinuţilor. Statul alocă zilnic pentru fiecare deţinut 5,37 lei pentru masă, care include o ciorbă şi felul doi, precum şi un mic dejun şi o cină. În total, 2.855 de calorii. „De exemplu, într-o zi deţinuţii au parte la micul dejun de ceai, biscuiţi, pâine, brânză, la prânz - ciorbă ardelenească, iahnie de fasole cu jumări, gogoşi, iar la cină ghiveci de legume cu carne de vită. Pe lângă cei 5,37 lei pentru hrană, se alocă pentru îngrijire personală 0,10 lei pe zi sau 3 lei pe lună“, a spus agent principal de penitenciare Cătălin Borleanu, purtător de cuvânt la Penitenciarul Craiova.
Pe lângă hrana asigurată gratuit pentru deţinuţi, statul cheltuie bani pentru paza acestora, transport, curent, educaţie şi chiar agrement.
sursa; gazeta de sud
Aproape 50% dintre copiii români sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. Între ţările membre ale Uniunii Europene, România este depăşită din acest punct de vedere doar de Bulgaria (52%). Rezultatele unui raport prezentat de Oficiul European de Statistică (Eurostat), pe baza datelor culese în 2011, arată că cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistrează în rândul copiilor. La nivelul celor 27 de state membre ale UE, aproximativ 27% dintre copii erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 24% dintre adulţi (cu vârste între 18 şi 64 de ani) şi 21% dintre vârstnici (de peste 65 de ani).
În cele mai multe state ale Uniunii Europene, copiii sunt afectaţi de cel puţin una dintre formele de sărăcie sau excluziune socială: persoane aflate în pragul sărăciei (sub 60% din media naţională pe cap de locuitor) defavorizate sever din punct de vedere material (nu îşi pot permite să îşi plătească chiria sau facturile la timp, să meargă în concediu o dată pe an, să îşi cumpere o maşină de spălat sau să îşi cumpere peşte, carne şi alte alimente similare).
Potrivit aceluiaşi studiu european, copiii noştri nu au un loc unde să îşi facă temele, nu au jocuri, nu au haine, părinţii nu-şi permit să le aniverseze ziua de naştere, nu au calculator şi internet acasă. Mai mult decât atât, copiii nu au nici măcar două perechi de încălţăminte, iar cei care au, părinţii le-au achiziţionat din magazinele second-hand. Nici alimentaţi nu sunt la fel ca minorii din UE. Copiii noştri mănâncă de şase ori mai puţine fructe sau legume proaspete decât ar trebui.
Ce hrană primesc copiii, vârstnicii, deţinuţii în Craiova
Preşcolarii din grădiniţele cu program prelungit, unde, de regulă, se serveşte şi masa, nu primesc nici un leu de la stat pentru alimentaţie, părinţii fiind aceia care trebuie să asigure mâncare şi acasă, dar şi pe parcursul orelor de curs. Este un efort financiar pentru mulţi dintre părinţi să îşi ducă la grădiniţă copiii. Doar copiii instituţionalizaţi şi vârstnicii fără venituri care au ajuns prin centrele instituţionalizate ale statului primesc hrană din partea autorităţilor. 2.855 de calorii primesc, însă, zilnic deţinuţii care au la dispoziţie trei mese pe zi gratuit.
Copiii mai mici de şase ani mănâncă de şapte lei pe zi
Suma pentru alocaţia de hrană pentru un copil care creşte în centrele de plasament sau, după caz, aflat în grijă la un asistent maternal profesionist, depinde de vârsta minorului. „Pentru un copil mai mic de şase ani, se alocă 7,5 lei pentru hrană şi 10,5 lei pentru un copil mai mare. Decizia de majorare se ia la nivelul fiecărui judeţ de către consiliile judeţene. La noi, această alocaţie s-a majorat în urmă cu aproximativ doi ani. Această sumă nu ajunge niciodată, însă încercăm, pe cât posibil, ca din aceşti bani să asigurăm zilnic cele trei mese şi două gustări. Aceeaşi sumă este alocată şi pentru vârstnicii din centrele specializate pentru persoane cu diverse dizabilităţi care aparţin instituţiei noastre“, a spus Florin Stancu, director în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj.
Doar 20 de vârstnici beneficiază de hrană şi adăpost gratuit la CPV Craiova
Un bătrân din Căminul pentru Persoane Vârstnice (CPV) din Craiova mănâncă de aproximativ 17 lei pe zi, suma nu este fixă, depinde de la o zi la alta, de la o lună la alta. „Sunt zile în care această sumă este depăşită pentru a asigura trei mese şi două gustări pe zi, zile când meniul costă mai puţin. Suma maximă în care trebuie să ne încadrăm este de 17 lei pe zi. În perioada posturilor, avem foarte multe solicitări din partea vârstnicilor, care îşi exprimă dorinţa de a ţine post. Apoi, avem regimuri alimentare speciale pentru cei care suferă de diabet sau au alte afecţiuni medicale“, a spus Vali Giurcă, directorul CPV.
Doar 20 de bătrâni din Craiova, cazuri sociale, nu plătesc nici o contribuţie pentru a primii adăpost, hrană şi asistenţă în acest cămin, restul beneficiarilor - aproximativ 260 - plătesc 80% din pensie pentru aceste servicii (700 de lei pe lună, n.r.).
Părinţii plătesc 8 lei pe zi pentru mesele copiilor
Nici micuţii din învăţământul preşcolar nu au parte de gratuitate atunci când vine vorba de asigurarea hranei pe perioada cursurilor. Din acest an, la toate grădiniţele particulare, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj au convenit ca taxa fixă pe care părinţii trebuie să o plătească pentru mâncarea copiilor să fie de 8 lei pe zi. „În funcţie de meniul caloric de care are nevoie un copil realizăm săptămânal lista cu hrana pe care trebuie să o primească. Vă putem oferi două exemple - la micul dejun, copiii primesc ceai de fructe de pădure cu lămâie şi pâine cu şuncă presată sau lapte cu paste (150 ml/40 g/35 g), la ora 10.00 - morcovi (110 g) sau portocale, la prânz- ciorbă de cartofi cu zdrenţe de ou (200 ml), spaghete cu sos de pui (70 g/100 g), caramele (10 g) sau ciorbă ţărănească cu zdrenţe de ou, friptură din piept de pui cu cartofi nature, ciocolată kinder“, a spus Geta Gavrilescu, inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ preşcolar. Fiecare meniu zilnic cuprinde între 1.395 kcal şi aproximativ 1.700 kcal.
Deţinuţii primesc gratuit trei mese pe zi
Carnea şi legumele nu lipsesc însă din meniul zilnic al deţinuţilor. Statul alocă zilnic pentru fiecare deţinut 5,37 lei pentru masă, care include o ciorbă şi felul doi, precum şi un mic dejun şi o cină. În total, 2.855 de calorii. „De exemplu, într-o zi deţinuţii au parte la micul dejun de ceai, biscuiţi, pâine, brânză, la prânz - ciorbă ardelenească, iahnie de fasole cu jumări, gogoşi, iar la cină ghiveci de legume cu carne de vită. Pe lângă cei 5,37 lei pentru hrană, se alocă pentru îngrijire personală 0,10 lei pe zi sau 3 lei pe lună“, a spus agent principal de penitenciare Cătălin Borleanu, purtător de cuvânt la Penitenciarul Craiova.
Pe lângă hrana asigurată gratuit pentru deţinuţi, statul cheltuie bani pentru paza acestora, transport, curent, educaţie şi chiar agrement.
sursa; gazeta de sud
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu