Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România
Economie
Miercuri, 20 Martie 2013 - 11:47
Scăderea
populaţiei şi îmbătrânirea acesteia produc trei efecte economice majore
– încetinirea creşterii economice, menţinerea dependenţei României de
capitalurile străine şi creşterea presiunii asupra bugetului de stat pe
termen lung, a declarat Eugen Sinca, analist şef BCR, cu ocazia
prezentării Raportului – „Implicaţiile economice ale procesului de
îmbătrânire a populaţiei în România“.
Unul din şapte români are peste 65 de ani în prezent; în lipsa unei îmbunătăţiri rapide a natalităţii, unul din cinci români va avea peste 65 de ani în anul 2030, iar în 2060 raportul va ajunge la unul din trei.
Îmbătrânirea populaţiei ocupate este mult mai accentuată în agricultură, unde 1/3 din persoanele ocupate au peste 55 de ani în momentul actual.
Evoluţia atipică a numarului de naşteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sănătate şi pensii în jurul anului 2035, ceea ce impune reformarea rapidă a sistemului de sănătate prin cooptarea furnizorilor privaţi de servicii medicale şi menţinerea reformelor cheie deja implementate în cadrul sistemului de pensii, a adugat Eugen Sinca.
Economisirea individuală a fiecăruia dintre noi devine astfel o necesitate majoră pentru asigurarea resurselor financiare la bătrâneţe. În caz contrar, ne vom confrunta cu o reducere abruptă a resurselor financiare după momentul pensionarii şi implicit o schimbare a standardului de viaţă, pe care nu multe persoane sunt dispuse să o accepte. În prezent, numai 9% din pensionarii români îşi permit o vacanţă de o săptamână pe an departe de casă, faţă de 76% din pensionarii germani, a precizat Eugen Sinca.
Unul din şapte români are peste 65 de ani în prezent; în lipsa unei îmbunătăţiri rapide a natalităţii, unul din cinci români va avea peste 65 de ani în anul 2030, iar în 2060 raportul va ajunge la unul din trei.
Îmbătrânirea populaţiei ocupate este mult mai accentuată în agricultură, unde 1/3 din persoanele ocupate au peste 55 de ani în momentul actual.
Evoluţia atipică a numarului de naşteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sănătate şi pensii în jurul anului 2035, ceea ce impune reformarea rapidă a sistemului de sănătate prin cooptarea furnizorilor privaţi de servicii medicale şi menţinerea reformelor cheie deja implementate în cadrul sistemului de pensii, a adugat Eugen Sinca.
Economisirea individuală a fiecăruia dintre noi devine astfel o necesitate majoră pentru asigurarea resurselor financiare la bătrâneţe. În caz contrar, ne vom confrunta cu o reducere abruptă a resurselor financiare după momentul pensionarii şi implicit o schimbare a standardului de viaţă, pe care nu multe persoane sunt dispuse să o accepte. În prezent, numai 9% din pensionarii români îşi permit o vacanţă de o săptamână pe an departe de casă, faţă de 76% din pensionarii germani, a precizat Eugen Sinca.
sursa; gazeta de sud
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu